Pygora

Pygora este o capră de fibră de mici dimensiuni, provenind din Statele Unite. A fost creată prin încrucișarea caprei Pygmy cu capra Angora, două rase alese pentru calități complementare. Rasa Pygmy contribuie cu un corp compact și un temperament echilibrat, prietenos. Rasa Angora aduce lâna lungă și lucioasă de tip mohair. Rezultatul este un animal potrivit pentru suprafețe agricole mici, care produce totuși o lână valoroasă.

Pygora se crește în principal pentru fibră, apreciată de filatoare și meșteșugari pentru finețe și varietate. O singură capră poate produce unul dintre trei tipuri de lână, de la puf fin de tip cachemire până la șuvițe crepe de tip mohair, multe animale situându-se undeva între cele două extreme. Datorită dimensiunilor mici și temperamentului calm, rasa se potrivește și celor care doresc capre drept animale de companie, nu neapărat pentru o turmă comercială.

Pygorele adulte sunt joase la sol și mult mai ușoare decât rasele de lapte sau de carne, astfel că manevrarea, tunsul și transportul sunt mai simple decât în cazul caprelor mari. Sunt animale sociale și nu trebuie ținute niciodată singure.

Cui i se potrivește

Pygora se potrivește filatoarelor artizanale, producătorilor de fibră pentru uz gospodăresc și crescătorilor cu suprafețe limitate. Temperamentul calm o face o alegere rezonabilă pentru familii cu copii, cu condiția ca un adult să supravegheze hrănirea și gardurile. Cei care doresc un animal de companie singular trebuie să planifice ținerea a cel puțin două capre, deoarece o capră singură devine stresată.

Pygora este o rasă recentă cu o origine americană documentată. A fost dezvoltată în Oregon la începutul anilor 1980 de Katharine Jorgensen, care și-a propus să combine dimensiunile reduse ale caprei Pygmy cu lâna caprei Angora. Scopul era obținerea unei capre pe care un singur crescător să o poată manevra și tunde acasă, recoltând totodată o cantitate utilă de fibră.

Ambele rase parentale aveau deja o istorie îndelungată înainte de această încrucișare. Angora, crescută pentru mohair, are origini în regiunea Ankara din actuala Turcie și a fost importată în Statele Unite în secolul al XIX-lea. Pygmy descinde din capre mici din Africa de Vest aduse în America de Nord, unde s-a impus ca un animal rezistent și compact.

Prin combinarea celor două rase, Jorgensen a obținut urmași cu o lână mai fină și mai moale decât cea a Angorei pure, pe un corp de dimensiunile caprei Pygmy. Interesul a crescut în rândul entuziaștilor fibrei, iar Asociația Crescătorilor de Pygora a fost înființată în 1987 pentru a înregistra animalele și a stabili un standard de rasă.

Standardul limitează proporția de ascendență Pygmy și Angora pe care o poate purta un Pygora înregistrat, menținând rasa în parametri definiți și împiedicând revenirea spre oricare dintre rasele parentale. Astăzi, rasa Pygora rămâne cea mai răspândită în Statele Unite și este crescută în principal de filatoare artizanale și ferme mici de fibră.

Pygora este o capră mică, bine proporționată, cu bot larg, urechi drepte sau ușor înclinate spre spate și un schelet robust, moștenit de la rasa Pygmy. Ambele sexe pot purta coarne, deși unele animale sunt decornute la vârsta de ied. Trăsătura cea mai distinctivă este lâna, care acoperă cea mai mare parte a corpului și poate fi destul de bogată înainte de tuns.

Lână și culori

Lâna Pygora este clasificată în trei tipuri. Tipul A este lung și lucios, cu bucle sau inele, apropiat de mohairul de Angora. Tipul C este scurt, fin și cald, apropiat de cachemire. Tipul B este un amestec intermediar cu caracteristici din ambele. Fibra este apreciată pentru finețe și preia bine vopseaua.

Culorile includ alb, negru, brun, cenușiu și diverse modele combinate și umbrite. Lâna albă este frecventă, deoarece se vopsește ușor, dar Pygorele colorate sunt și ele crescute pentru fibra naturală. Majoritatea animalelor sunt tunse de două ori pe an, înainte ca lâna să înceapă să cadă natural.

Pygora are reputația de a fi una dintre rasele de capre de fibră cu temperamentul cel mai echilibrat. Majoritatea sunt prietenoase față de oameni, calme la manipulare și curioase fără a fi insistente. Multe se atașează puternic de persoana care le hrănește și le îngrijește, urmând-o prin țarc.

Cu membrii familiei, inclusiv copiii, Pygorele sunt de obicei blânde, deși prezența coarnelor impune supravegherea copiilor mici. Față de persoane necunoscute tind să fie prudente inițial, dar se obișnuiesc rapid odată ce se simt confortabil. Cu alte capre sunt sociabile și se descurcă cel mai bine în grupuri mici, unde stabilesc o ierarhie fără conflicte majore.

Sunt jucăușe, mai ales ca iezi, și adoră să se cațere pe buturugi, cioturi și platforme joase. Vocalizarea este moderată. Strigă la ora hrănirii sau când sunt separate de turmă, dar nu sunt gălăgioase în mod constant. O Pygora plictisită sau singură poate deveni stresată și zgomotoasă, deci compania și câteva activități de stimulare le mențin mulțumite.

Deoarece Pygora este o rasă de fibră, îngrijirea lânii ocupă un loc mai important în rutina zilnică decât la majoritatea caprelor. Lâna se poate încâlci și poate reține impurități; de aceea este nevoie de atenție pe tot parcursul sezonului de creștere, nu doar la momentul celor două tunsuri anuale.

Toaletare

• Periați sau curățați lâna regulat pentru a îndepărta fânul, scaieții și nodurile
• Tundeți de aproximativ două ori pe an, înainte de năpârlirea naturală de primăvară și toamnă
• Tăiați copitele la fiecare 6 până la 8 săptămâni
• Verificați pielea și lâna pentru păduchi sau acarieni în timpul toaletării
• Mențineți lâna uscată, deoarece fibra umedă și încâlcită pierde din valoare și poate irita pielea

Mișcare

• Asigurați acces zilnic la un padoc sau pășune împrejmuită pentru pășunat și deplasare
• Oferiți buturugi, cioturi sau platforme solide pentru cățărat
• Țineți cel puțin două capre pentru ca animalele să poată interacționa și să rămână active
• Evitați confinarea caprelor în țarcuri mici pentru perioade îndelungate

Mediu

Pygorele au nevoie de împrejmuire sigură, deoarece caprele testează limitele și se pot strecura prin goluri. Au nevoie de un adăpost uscat, ferit de curenți de aer, pentru noapte și vreme rea, cu așternut curat. Tolerează frigul rezonabil de bine când sunt în lână completă, dar trebuie protejate de ploaia prelungită și vânt, mai ales după tuns, când au puțin izolant termic.

Pygora este un animal care pășunește și se descurcă cel mai bine cu o dietă bazată pe furaje. Pășunatul, frunzele, arbuștii și fânul de bună calitate ar trebui să constituie cea mai mare parte a hranei. Caprele sunt hrănitori selectivi și aleg plantele cele mai nutritive când au posibilitatea. Apa proaspătă și curată trebuie să fie disponibilă permanent, iar un amestec de minerale libere formulat pentru capre trebuie oferit la discreție pentru a asigura cuprul și alți nutrienți necesari.

Recompense și suplimente

Cantități mici de morcovi, mere sau alte produse sigure pentru capre pot fi oferite ocazional ca recompense, dar trebuie să rămână o parte minoră din dietă. Hrănirea excesivă cu concentrate duce la obezitate și probleme digestive. Un amestec de minerale libere specific caprelor și, în unele regiuni, un supliment de seleniu pot fi recomandate de medicul veterinar local în funcție de condițiile din sol.

Pygora este o rasă în general rezistentă, cu o durată de viață tipică de 12 până la 15 ani în condiții bune de creștere. Majoritatea problemelor de sănătate sunt comune tuturor caprelor și pot fi gestionate cu îngrijire de rutină, control antiparazitar și nutriție adecvată. Dimensiunile reduse ale rasei facilitează examinarea și manipularea în comparație cu rasele mari.

Îngrijire preventivă

• Planificați controale veterinare de rutină și respectați schema locală de vaccinare
• Monitorizați prezența paraziților și tratați în funcție de necesitate, nu după un calendar fix
• Tăiați copitele la fiecare 6 până la 8 săptămâni
• Oferiți minerale specifice caprelor pentru a preveni deficiențele
• Puneți în carantină animalele noi înainte de a le introduce în turmă

Pygorele ating maturitatea sexuală devreme, iar femelele pot concepe în primul an de viață, deși mulți crescători așteaptă până când capra este bine dezvoltată înainte de prima montă. Împerecherea este adesea programată astfel încât iezii să se nască în perioadele cu vreme mai blândă. Gestația durează aproximativ cinci luni, după care capra naște de obicei unul sau doi iezi, gemelele fiind frecvente.

Iezii nou-născuți sunt mici și activi și trebuie să sugă imediat după naștere pentru a primi colostru. Caprele mamă sunt în general atente față de puii lor. Iezii încep să ciugulească furaje după câteva săptămâni și sunt de obicei înțărcați la vârsta de două până la trei luni. Reproducerea înregistrată respectă standardul de rasă, care limitează proporția de ascendență Pygmy și Angora astfel încât urmașii să rămână recunoscuți drept Pygora.

Deoarece ambele sexe pot purta coarne și țapii întregi au un miros puternic, crescătorii planifică adăpostirea și manipularea în consecință. Mulți crescători castrează masculii care nu sunt utilizați pentru reproducere, deoarece masculii castrați produc o lână de bună calitate și sunt animale calme, potrivite atât pentru fibră, cât și ca animale de companie.