Doberman

Doberman Pinscherul este un caine de talie mare si atletic, dezvoltat in Germania ca rasa de protectie personala si de lucru. Are un corp compact si musculos, o silueta patrata si o tinuta sigura. Adultii masoara de obicei intre 24 si 28 de inci la greaban si cantaresc aproximativ 60 pana la 100 de livre, masculii fiind mai mari decat femelele.

Rasa este inteligenta si invata repede, ceea ce explica in parte de ce se numara printre cei mai usor de dresat caini de lucru. Dobermanul se ataseaza puternic de familia sa si tinde sa stea aproape de oamenii alaturi de care traieste. Aceeasi vigilenta care il face un paznic capabil il face si sensibil la mediul din jur si receptiv la modul in care este manuit.

Dobermanii au nevoie zilnic de efort fizic si mental. Fara o supapa, energia si concentrarea care fac rasa potrivita pentru paza si sport se pot transforma in neliniste sau in comportamente nedorite in casa.

Cui i se potriveste

Dobermanul este potrivit pentru un stapan care este des acasa, caruia ii place dresajul si care poate oferi cainelui miscare regulata. Se descurca bine in gospodarii active si in sportul de protectie sau de obedienta. Este mai putin potrivit pentru cei care lipsesc perioade lungi sau care vor un animal cu intretinere minima, fiindca rasa cere contact apropiat si indrumare constanta.

Rasa isi are originea in Apolda, in landul german Turingia, in anii 1880. Karl Friedrich Louis Dobermann lucra ca incasator de taxe si administra totodata adapostul local de caini, ceea ce ii dadea acces la o gama larga de caini. Isi dorea un caine de talie medie spre mare, vigilent, capabil sa il apere si dispus sa calatoreasca alaturi de el in timp ce transporta bani.

Dobermann nu a tinut evidente detaliate de crestere, asa ca incrucisarile exacte nu sunt pe deplin documentate. Istoricii rasei indica in general un amestec care ar fi putut include vechiul Pinscher german, Rottweilerul, Black and Tan Terrierul si cainii de turma din regiune. Scopul era un temperament de lucru hotarat si robust, mai degraba decat un aspect fix.

Dupa moartea lui Dobermann in 1894, crescatorii au continuat munca. Lui Otto Goeller i se atribuie rafinarea cainilor timpurii si contributia la stabilirea tipului de rasa. Rasa a fost recunoscuta in Germania inainte de sfarsitul secolului si s-a raspandit in alte tari la inceputul anilor 1900.

Dobermanul a servit in ambele Razboaie Mondiale, mai ales ca mesager, santinela si caine de cercetare. Acel trecut militar si politienesc a modelat reputatia rasei de paznic de lucru si a influentat selectia spre usurinta la dresaj si stapanire de sine.

Dobermanul are o structura curata si atletica, cu piept adanc, linia spatelui dreapta si musculatura bine definita. Capul este lung si in forma de pana, gatul este arcuit, iar silueta de ansamblu este aproape patrata. Corpul pare echilibrat si puternic, fara sa para greoi.

Blana si culori

Blana este scurta si lasa sa se vada usor pielea, ceea ce scoate in evidenta musculatura cainelui. Cele patru culori recunoscute poarta fiecare marcaje ruginii clar conturate deasupra ochilor, pe bot, gat, piept, picioare si labe. Unii caini se nasc cu urechi naturale, blegite, si o coada lunga. Cuparea urechilor si scurtarea cozii s-au practicat istoric in unele regiuni, dar sunt restrictionate sau interzise in multe tari, iar un numar tot mai mare de dobermani sunt tinuti in forma lor naturala.

Dobermanul este devotat familiei sale si ii place sa stea aproape de oamenii lui, urmarindu-i uneori din camera in camera. Este vigilent si sesizeaza rapid schimbarile, ceea ce il face un caine de paza natural. Cu strainii tinde sa fie rezervat si atent, mai degraba decat deschis prietenos, si de obicei se relaxeaza odata ce primeste un semnal de la stapan.

Rasa este neinfricata si sigura pe sine, dar un doberman bine crescut si bine educat este echilibrat, nu agresiv. Socializarea timpurie si continua conteaza. Cu alti caini si animale, rezultatele depind de individ si de modul in care a fost crescut; multi traiesc bine alaturi de alte animale daca sunt prezentati de tineri, in timp ce unele perechi de acelasi sex necesita gestionare. Rasa este in general bland cu copiii din propria familie atunci cand este crescut alaturi de ei, desi talia sa face ca supravegherea sa fie inteleapta in preajma celor mici.

Toaletare

• Periati blana scurta saptamanal cu o manusa de cauciuc sau de tip hound pentru a indeparta parul mort.
• Imbaiati ocazional, doar cand cainele este murdar, fiindca blana cere putina intretinere.
• Taiati ghearele la cateva saptamani si verificati sa nu se auda pe podelele dure.
• Periati dintii de cateva ori pe saptamana si verificati urechile pentru ceara sau miros.

Miscare

• Asigurati cel putin 1 pana la 2 ore de activitate pe zi, impartite in sedinte.
• Combinati plimbarile sau alergarea cu jocul liber intr-o zona sigura.
• Adaugati efort mental, precum exercitii de obedienta, jocuri de mirosit sau sporturi canine.
• Evitati efortul dur si repetitiv la cainii tineri pana cand articulatiile lor se maturizeaza.

Mediu

Dobermanul are blana scurta si putina grasime corporala, asa ca nu este facut sa traiasca afara pe vreme rece. Trebuie sa locuiasca in interior, ca parte a familiei. O curte bine imprejmuita ajuta, dar rasa are nevoie de contact uman si de activitate structurata mai mult decat de spatiu deschis in sine. Se poate adapta la locuinte variate daca nevoile sale de miscare si companie sunt indeplinite.

Oferiti o hrana completa si echilibrata, potrivita pentru o rasa mare si activa, cu proteine de calitate pentru sustinerea musculaturii. Portiile depind de varsta, greutate si nivelul de activitate, asa ca folositi eticheta hranei ca punct de pornire si ajustati pentru a mentine cainele suplu. Pentru ca dobermanul are pieptul adanc si este expus la torsiune de stomac, impartiti ratia zilnica in doua sau mai multe mese si evitati efortul intens chiar inainte si dupa masa. Apa proaspata trebuie sa fie mereu disponibila.

Recompense si suplimente

Pastrati recompensele la circa 10 la suta din caloriile zilnice, ca sa nu dezechilibreze dieta. Majoritatea dobermanilor hraniti cu o hrana completa nu au nevoie de suplimente, dar medicul veterinar poate recomanda sustinere articulara pentru cainii in varsta sau de lucru. Introduceti orice hrana noua treptat, pentru a evita deranjamentele stomacale.

Dobermanul este o rasa activa, cu o durata de viata tipica de 10 pana la 13 ani. Este in general robust, dar rasa prezinta un risc peste medie pentru mai multe afectiuni ereditare, cea mai importanta fiind cardiomiopatia dilatativa, o boala a muschiului inimii care afecteaza o parte insemnata a rasei. Achizitia de la crescatori care isi testeaza animalele reduce, fara sa elimine, aceste riscuri.

Ingrijire preventiva

• Mentineti la zi vaccinarile si deparazitarea.
• Programati controale cardiace regulate, inclusiv ecocardiograma si monitorizare Holter, conform recomandarii.
• Pastrati o greutate corporala redusa pentru a proteja articulatiile si inima.
• Periati dintii si programati controale dentare de rutina.
• Mergeti la veterinar cel putin o data pe an, mai des pentru cainii in varsta.

Dobermanul este una dintre cele mai usor de dresat rase de caini. Invata repede, retine ce invata si vrea sa colaboreze cu cel care il conduce. Acea inteligenta taie in ambele sensuri: un doberman plictisit sau prost indrumat isi va gasi singur ocupatii. Incepeti dresajul devreme, pastrati sedintele scurte si captivante si fiti consecvent, ca sa inteleaga cainele regulile. Rasa este sensibila si raspunde cel mai bine la o persoana sigura si calma, mai degraba decat la corectii dure. Socializarea cu oameni, locuri si alte animale inca din catelandrie este importanta pentru un temperament echilibrat la maturitate.

Notiuni de baza

1. Incepeti socializarea si manierele de casa imediat ce catelul ajunge acasa.
2. Invatati raspunsul la nume, sezi, culcat si chemarea, in sedinte zilnice scurte.
3. Adaugati mersul cu lesa lejera si controlul impulsurilor, precum asteapta si lasa.
4. Consolidati comenzile in locuri noi, cu distrageri, inainte de a va baza pe ele.
5. Canalizati impulsul rasei spre obedienta, urmarire, agility sau sport de protectie.

Dobermanii ajung la maturitate sexuala in jur de 6 pana la 12 luni, dar crescatorii responsabili asteapta pana cand un caine este matur fizic si mental, in general in jur de 2 ani, inainte de reproducere. Pana atunci, cainele poate finaliza testarile de sanatate de care rasa are nevoie, inclusiv evaluarea cardiaca pentru cardiomiopatie dilatativa si testarea pentru boala von Willebrand si starea soldurilor.

Femelele intra in calduri de aproximativ doua ori pe an. Dupa o imperechere reusita, gestatia dureaza in jur de 63 de zile. Fatarile contin de obicei sase pana la opt catei, desi apar si fatari mai mici sau mai mari. Mama fata de regula fara ajutor, dar crescatorul ar trebui sa fie prezent si pregatit sa implice un veterinar daca travaliul se opreste.

Cateii nou-nascuti sunt alaptati de mama in primele saptamani. Manuirea timpurie, intarcarea treptata incepand de pe la 3 pana la 4 saptamani si socializarea atenta in primele doua luni pregatesc un adult echilibrat. Cateii ar trebui sa ramana cu fratii de fatare pana la cel putin 8 saptamani, ca sa invete de la mama si de la frati.

Cum înregistrezi un câine din rasa Doberman în România

Legea nr. 258/2013 cere identificarea prin microcip și înscrierea câinilor în RECS, registrul național de evidență. Obligația legală rămâne a ta; ce nu acoperă registrul național este o fișă care răspunde și dincolo de granițe. Profilul gratuit United Pet Club i-o dă câinelui din rasa Doberman: fotografie, date și contactele tale, căutabile de oriunde. Înregistrarea durează câteva minute.

Veterinarul implantează cipul, dar înregistrarea numărului rămâne la tine, iar un cip neînregistrat nu identifică pe nimeni. Înregistrează microcipul gratuit pe planul pe viață: acceptăm orice marcă de cip, actualizările după o mutare nu costă nimic, iar dosarul rămâne căutabil oricând, din țară sau din străinătate. Creează-ți contul gratuit și rezolvă ambele astăzi.